...Am taiat si ultima legatura. Nodurile le-am desfacut mai din timp.
Am scapat de stresul pe care mi-l dadea stradania de a fi foarte bine ceea ce nu sunt deloc. Intru in turbulentele primaverii cu linistea la fel de stranie si rau prevestitoare de dupa furtuna ca si cea de dinaintea furtunii.
Sunt singura - mereu am fost singura - dar singuratatea de acum nu mai are dramatism, disperare, nota de abandon. Sunt singura si mi-e bine cu mine, mi-e bine ca pot sa ma uit la mine si sa zic "Bravo, draga mea! Ai ales corect alegandu-te pe tine insati".
Am incercat sa fiu altcineva. Ai fost martor la aceste incercari. Ti-am spus astfel cat te iubesc, cat as vrea sa impartim acest anotimp al vietilor noastre traind bucuriile, fanteziile si visele pe care nu le-am trait. Am jucat corect rolul pe care mi l-ai incredintat, dar fara talent, fara chemare, fara convingere. Si asta s-a vazut.
Nu regret nimic, nu-mi reprosez nimic. Stiam ca n-o sa dureze, daca nu schimbam ceva. Am gresit inca de la inceput ca m-am angajat la compromisuri mai mari decat s-a dovedit ca pot duce. Motivatia e simpla - mi-am dorit foarte mult sa fiu cu tine si am facut tot ce a depins de mine pentru asta.
Nu ti-am lasat obiectele la care te-ai asteptat pentru ca nu acelea sunt amintirile pe care vreau sa le pastrezi despre mine. Incearca sa ma recompui din simbolistica obiectelor pe care ti le-am daruit. Ele ma reprezinta, in ele sunt eu cea adevarata, inutila pentru tine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu