O pierdere este

O frunză
Sau o cireașă
Dacă ești cireș.
Dacă ești om
Doar timpul
E pierdut
Pentru că atât
Ți s-a dat.

Tinerețea nu trece

Ațipește
Precum Frumoasa Adormită și
așteaptă un semn,
O privire, un gest, un zâmbet
Ziua se umple de culoare.
Noaptea,
de vis.

Timpul este prietenul meu

E mână în mână cu încrederea. În mine și în alții. Mintea îmi era plină de întrebări și mi-a adus răspunsuri. Am aflat ce știu, ce pot, cât mă pot baza pe mine sau pe alții doar cu timpul, m-am făcut cetatea care sunt în timp și n-am regretat vreodată că trece. M-a răsplătit pentru complicitate: nu mi-a scrijelit pe față, pe creier sau pe suflet urmele sale de aceea aștept fiecare zi cu nerăbdare și interes. Timpul e înainte și înapoi dar viața e numai înainte.

Gen

Nu sunt genul casnică, asta e clar, deşi îmi place să gătesc şi să fac curat.
Nu sunt genul intelectuală deşi am citit mult, am învăţat, am mers la concerte, am făcut o facultate, am mers la teatru şi la expoziţii de pictură dar nu fac caz de asta şi nici nu cred că e cazul.
Sunt, oare, o mamă de carieră?! Judecând după cât de reușit e copilul meu, s-ar zice că da, dar e greu de despărţit proporţia de merit - cât e al meu de mamă, cât e al ei de om.
Nu sunt genul de soţie, nu sunt genul de amantă (am avut căsnicii ratate dar relaţii fără acte destul de stabile).
Sunt o femeie de aproape cincizeci de ani, "prospătură" cu oarecare succes în politică, cochetă şi împăcată, dar ce gen ? 

Tenisul de azi

se joacă între încheietura mâinii+creier şi restul muşchilor. Cine va câştiga? Încheietura+creierul sau mușchii?!? Dacă bate încheietura, mai avem tenis. Dacă înving mușchii, avem alt sport.Părerea mea.

Pisica - cel mai feroce animal

Pentru că-i sperie pe toţi cei cărora li se arată, de la vlădică la opincă.
Are efect chiar şi asupra şefilor de stat celor mai neînfricaţi şi tupeişti.



Poza de la benessere.ro

Insomnia

este lupta creierului să închidă uşa în nasul zilei, zi care nu vrea să plece şi împinge aceeaşi uşă, pe dinafară. E momentul în care ochii privesc înăuntru, în minte şi suflet, la gesturi şi feţe care s-au agăţat acolo, scame colorate. E timpul vocilor care amuţesc când zgomotele luminii se aud.

Ce e invidia şi ce vrea ea ?

E un sentiment şi vrea ca tu să n-ai.
Nu să aibă ceea ce ai tu, căci asta înseamnă că ar trebui să citească cel puţin cât ai citit tu, să ştie tot atât despre tot atâtea lucruri, să trăiască unde, cum şi cu cine ai trăit tu, să muncească cât tine.
Invidia nu vrea să devină, vrea doar ca tu să nu devii, nu vrea să poată, vrea doar ca tu să nu poţi. Nu vrea să te întreacă în competiţie, vrea să-ţi pună piedică. Atât.

Starea de hamster

Este atunci când te înscrii pe orbita rotiţei din cuşcă dimineaţă şi de dai jos epuizat spre seară în acelaşi loc, cu aceeaşi perspectivă la geam, cu aceleaşi sunete de fond venind din pereţi. Cu acelaşi efort ai fi putut ajunge departe dar nu, stai pe loc şi învârţi roata, alergi, transpiri, inspiri, expiri dar nu respiri, nu simţi asta. Mâine e altă zi. Roata, cuşca, efortul, aceleaşi.




Fotografia este de la usbmania.ro/cadouri-usb