miercuri, 6 noiembrie 2013

Despre povară ca despre a fi

Nu ne naştem la fel. Unii vin pe lume în case în care nu e pătuț și căruț și bonă, și un tată care s-o plătească... Nu e mamă care să știe, nu e doctor s-o învețe. Și atunci duci povara că nu e acolo cineva când ai nevoie să știe pentru tine, să poată în locul tău.
Cumva te faci mare și te duci la școală. Obligatoriu și GRATIS! Ce să vezi?! E cu fondul clasei, cu bani de 1 Martie, cu cadou de 8 Martie. Desigur, vine 1 Iunie și primești și tu atenție, un pic de ciocolată ca o pomană și un balon colorat cu vreo siglă de partid. Dacă ai noroc și partidul e mai vizibil, te vezi și la tv.
Fără să-ți dai seama, trece școala, trece timpul și ești pe cont propriu. Unde e partidul cu ciocolata de 1 Iunie?! Părinții sunt tot zilieri, lumina e la fel de scumpă, cablu în satul tău nu-i dă pe ăi de spun de rău de conducere, nu știi de unde îți vine povara, dar o duci. Și taci. Și o duci. Nici nu știi că o duci pentru că te-ai născut așa, cu ea pe umeri.

Niciun comentariu: