joi, 16 iulie 2009

Lectia de zbor

Mainile strans legate in chingi. Picioarele "asigurate". Mainile tale pe soldurile mele, pe umeri, in par. Iti simt respiratia langa ureche, pe obraz...
Ma arunc in gol. Nu ma tem cata vreme esti aici.
Sunt vulnerabila? Ma simt pasare. Plutesc eleganta, usoara, subtire, diafana si fericita cata vreme te simt aproape.
Inima imi bate, stii cum daca ai tinut vreodata in palma o faptura a cerului. Intorc spre tine un ochi speriat si rugator. Stiu ca viata mea marunta si firava se poate curma oricand, insa imi las grumazul in palmele tale si ma arunc in gol iar si iar...
Mi-ai odihnit tampla in palma ta, ti-ai lipit inima de inima mea si timpul s-a oprit in loc. Lumea toata a ramas in afara acestui cerc pe care viata l-a inchis plecand si intorcandu-se in mine sub mana ta, sub fierbinte rasuflarea ta...

Voi pastra mereu aceasta amintire. O voi lua cu mine in mormant.
Restul amintirilor ti le las tie.

2 comentarii:

Ionouka spunea...

E frumos sa zbori, nu-i asa?

B85CSP spunea...

E nefiresc si de aceea periculos si unic.
Cand o faci in doi e minunat...